Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Paleta revistelor medicale româneşti s-a îmbogăţit de la un timp cu încă o apariţie. Revista PALIAŢIA (www.paliatia.eu) apare trimestrial, este online, gratuită şi, din anul 2009, bilingvă (română şi engleză).
Ultimul număr, din aprilie a.c., este tematic: „Paliaţie şi HIV/SIDA“, şi conţine articole care se referă la diferitele aspecte ale acestui tip de îngrijire la pacienţii HIV/SIDA. Se ştie că infecţia cronică HIV rămâne, la aproape 30 de ani de la identificarea virusului, a patra cauză de deces la nivel mondial. Până acum au decedat mai mult de 20 de milioane de persoane şi vreo 33 de milioane sunt infectate cu HIV – din care două milioane sunt copii. În România, se mai află din păcate mulţi dintre copiii cu HIV/SIDA din Europa. Oriunde în lume speranţa de viaţă a pacienţilor HIV/SIDA este în creştere, în mare parte datorită noilor terapii integrate şi a îngrijirii multidisciplinare, aşa cum sunt îngrijirile paliative. (...)
Începând de luna viitoare, Ministerul Sănătăţii propune modificarea sistemului de acordare a concediilor medicale.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Numele proprii sunt considerate a fi o importantă resursă terminologică. Descoperiri, teorii, invenţii; în medicină: semne, sindroame, boli poartă patronimul personalităţilor ştiinţifice (în general) care le-au realizat, observat, descris primele, nume, în general, atribuite de urmaşi ca recunoaştere a ideii originale, inteligenţei creatoare, activităţii înaintaşilor. De la aceste nume proprii, au derivat uneori adjective, verbe ori s-au creat sintagme. Eponim, -ă, eponimi, -e, s.m., adj. sunt cuvinte de origine greacă, dar care au intrat în română ca termeni preluaţi din franceză (eponimos – gr.; éponyme – fr.), semnificând pe cel care dă numele său unui lucru (Larousse). Se citează astfel, exemplificator, zeiţa Atena ca eponim al oraşului Atena. Dar şi substantive iniţial proprii, care au devenit termeni comuni, desemnând clase de obiecte: atlas, algoritm, badminton, barem, cadran, macadam, Watt. (...)